Ideea de „comunități care manifestă compasiune” vine din inițiative internaționale din sănătate și îngrijiri paliative, cum ar fi „Compassionate Cities” (Dr. Allan Kellehear). Acestea ne arată că sprijinul pentru persoanele aflate la finalul vieții sau cu boli grave nu este responsabilitatea exclusivă a sistemului de sănătate, ci una comuna, împărțită între familie, prieteni, vecini, școli, locuri de muncă, biserici, voluntari.

În esență, o comunitate bazată pe compasiune este o rețea de oameni, organizații și instituții care acționează conștient, cu grijă și solidaritate, pentru a susține membrii vulnerabili ai comunității în momentele critice ale vieții – nu doar la finalul acesteia. Compasiunea, în această accepțiune, nu este un gest individual sau emoțional izolat, ci o practică colectivă care presupune acțiuni concrete, relații reciproce și angajament pe termen lung.

Cum vede CONCORDIA Academia acest lucru?

În CONCORDIA Academia ne-am însușit acest concept odată cu programul de formare în îngrijire paliativă adresat profesioniștilor și aparținătorilor, dar l-am extins dincolo de granițele acestui context. În lucrul nostru cu profesioniști din domeniul social, educație și socio-medical, înțelegem compasiunea ca pe o infrastructură relațională esențială pentru sănătatea societății. „Compassionate communities” nu sunt doar rețele care susțin în fața morții sau bolii, ci și structuri vii care hrănesc demnitatea, apartenența și reziliența în viața de zi cu zi.

O astfel de comunitate:

• recunoaște suferința – fie că e vorba de boală, singurătate, pierdere sau excluziune;
• face ceva pentru a reduce izolarea și pentru a menține legături sănătoase;
• creează locuri sigure pentru ascultare, sprijin și creștere – la școală, la muncă, în cartier;
• cultivă compasiunea prin educație, dialog și activități comune;
• implică pe toată lumea în sprijinul celorlalți – indiferent de vârstă sau statut.

De ce este important acum? Pentru că trăim într-o lume în care oamenii sunt tot mai separați, conectați mai mult online decât în realitate. Comunitățile bazate pe compasiune aduc din nou legătura reală între oameni.

În întâlnirile noastre, vorbim despre cum putem aplica această idee nu doar în îngrijirea paliativă, ci și în:

• sprijinirea profesioniștilor care sunt mereu în prima linie (social, educație, sănătate);
• programe de suport în comunități defavorizate;
• crearea de rețele locale care răspund coordonat la crize;
• promovarea unor culturi organizaționale bazate pe sprijin, respect, recunoașterea valorilor și incluziune;
• eforturi de conștientizare menite să reamintească fiecăruia dintre noi că fiecare gest de grijă contribuie la binele comun.

Așa construim, pas cu pas, o cultură la nivel societal în care compasiunea nu este doar un răspuns la suferință, ci un mod de a organiza sănătos relațiile și viața comunității.

Și fiecare dintre noi contribuie la binele comun.
Te invităm la eventul nostru anual din 20 noiembrie, pentru a afla cum să contribui la „Comunitățile care (ne) fac bine”, oferind gesturi mici cu impact mare.